miercuri, aprilie 22, 2009

"Message Machine" sau despre cat de departe suntem...

Nici un Premiu Pulitzer nu a fost acordat anul acesta pentru articole care s-au ocupat de criza financiară globală.

“The New York Times”, ziar care se confruntă cu serioase probleme financiare, a câştigat un total de cinci premii.

Jurnalistului David Barstow -“The New York Times”- i-a fost înmânată distincţia Pulitzer pentru jurnalism de investigaţie, pentru dezvăluirile privind faptul că televizuinile americane au invitat în platouri comentatori tendenţioşi, care aveau legături cu Pentagonul sau cu diverse companii care încheiaseră contracte cu armata americană. În intervenţiile lor, aceşti comentatori au ţinut partea instituţiilor şi firmelor cu care aveau diferite învoieli.
Dezvaluirile lui Barstow, AICI. CITITI-LE!

Tot “New York Times” a câştigat premiul la categoria Breaking News, pentru demascarea, pe 10 martie 2008, a faptului că guvernatorul de atunci al statului New York, Eliot Spitzer, apelase la serviciile unei prostituate de lux. Politicianul a demisionat ulterior din funcţie, în urma scandalului iscat.

Aceeasi publicatie s-a ales cu distincţia pentru reportaj internaţional, cu materialele realizate despre implicarea Statelor Unite în socotelile Pakistanului şi Afganistanului.

Celelalte două premii cu care s-a ales “The New York Times” au fost cel pentru critică, Holland Cotter primind distincţia pentru recenziile sale de artă, şi cel pentru reportaj fotografic, Damon Winter punând mâna pe premiu în urma unei serii de fotografii realizate în timpul campaniei prezidenţiale a lui Barack Obama. Toate fotografiile, AICI.

Premiul pentru fotografie “breaking news” a fost adjudecat de fotoreporterul Patrick Farrell de la ziarul “The Miami Herald”, pentru imortalizarea distrugerilor produse în Haiti de uraganul Ike. La categoria societate, câştigătoare a fost jurnalista Alexandra Berzon de la “The Las Vegas Sun”, care a tras un semnal de alarmă privind rata ridicată a mortalităţii în rândul muncitorilor de pe şantierele din “patria jocurilor de noroc”.

Coordonatorul Premiilor Pulitzer, Sig Gissler, s-a declarat extrem de mulţumit de articolele înscrise în competiţie anul acesta. Deşi criza economică a făcut ca presa de peste Ocean să se confrunte cu mari probleme financiare, unele voci anticipând chiar decesul ei în forma consacrată, articolele câştigătoare “sunt un exemplu încurajator de jurnalism de calitate”, a subliniat Gissler. “Se observă cu uşurinţă că rolul de câine de pază al jurnalismului reiese foarte clar din premiile de anul acesta”, a mai spus acesta, concluzionând că “dulăul de pază încă latră şi muşcă”.

Fiecare Premiu Pulitzer este însoţit de o recompensă de 10.000 de dolari, cu excepţia distincţiei la categoria societate, care îi aduce câştigătorului o medalie de aur. Numite după jurnalistul american de origine americană Joseph Pulitzer, care a decedat în 1911, Premiile Pulitzer au început să fie acordate în 1917. Pentru presa americană, ele sunt echivalentul Premiilor Oscar din cinematografie sau al celor Nobel din zona ştiinţelor şi a eforturilor în sprijinul umanităţii.

Premiul categoriei pentru ficţiune a fost acordat anul acesta volumului de povestiri „Olive Kitteridge“, al scriitoarei Elisabeth Strout, în timp ce câştigătoarea secţiunii de dramaturgie a fost desemnată Lynn Nottage, piesa care a convins juriul fiind „Ruined“. Dacă aceasta din urmă pune în discuţie ororile războiului congolez, de la violuri până la tortură, poetul care şi-a îmbogăţit portofoliul cu un Pulitzer a fost W. S. Merwin, care a mizat în volumul „The Shadow of Sirius“ pe forţa memoriei. În ceea ce priveşte istoria, premiul în valoare de 10.000 de dolari
i-a revenit lui Annette Gordon, pentru „The Hemingses of Monticello: An American Family“, saga unei familii de sclavi al cărei traseu s-a intersectat cu cel al lui Thomas Jefferson. „American Lion: Andrew Jackson in the White House“, povestea celui de-al şaptelea preşedinte american scrisă de Jon Meacham, iar laureatul pentru nonficţiune a fost Douglas A. Blackmon cu un studiu despre implicaţiile sclaviei: „Slavery by Another Name: The Re-Enslavement of Black Americans from Civil War to World War II“.

marți, aprilie 14, 2009

O putere care-si ucide tinerii, justifica orice revolta impotriva ei

Spunea Vlad Petreanu. Si spunea bine.

Sergiu Cretufractura de humerus: 23 ani, student, participant pasnic la protest, batut in comisariatul de politie.Nu a acceptat sa fie fotografiat.

Tanar care a solicitat anominatulfractura de humerus, comotie cerebrala, contuzii de tesuturi: 23 ani, student, participant pasnic la protest, batut in parc de politisti cu si fara uniforma.

Tanar care a solicitat anominatul - tortura (comotie cerebrala, contuzia tesuturilor moi): 19 ani, nu a participat la manifestari, insultat, umilit si batut in comisariatul de politie.

Popa Andreicomoţie cerebrală, contuzie facială, 18 ani, nu a participat la protest, batut in comisariatul de politie, nu a primit hrana si apa 24 de ore, detinut impreuna cu 22 persoane in 12 m2,
Roscot Deniscomotie cerebrala, fractura oaselor nazale, contuzie faciala: 20 ani, student, participant pasnic la protest, batut in comisariatul de politie, impus sa semneze declaratii false, incatusat de pat in spital timp de o noapte.

Damian Hancu – tortura (comotie cerebrala, degete fracturate, contuzii ale tesuturilor moi): student la facultatea de drept in Lyon, Franta, 23 ani, protestatar pasnic, nu a participat la actiuni violente, retinut pe 7 aprilie, in centrul Chisinaului, in urma unor discutii cu jurnalisti Suedezi. Torturat de politie. Impus sa semneze declaratii precum ca ar fi fost instigat si platit de opozitie sa participle la proteste. Exista marturia audio a lui Damian Hancu in limba engleza, certificatul medico- legal si cererea adresata procuraturii .

Valeriu Bobocmort, coaste rupte in urma unor lovituri, plaga la cap in urma unor lovituri cu obiecte contondente: 23 ani, muncitor, casatorit, tata a unui copil de 1,5 ani, participant pasnic la ultima parte a manifestatiei din 7 aprilie, a venit in piata dupa ora 17:00 cand devastarea Parlamentului si Presedintiei se incheiase. Ucis in urma descinderii in forta a politiei asupra protestatarilor la miezul noptii de 7 spre 8 aprilie. Conform politiei – gasit mort in Piata Marii Adunari Nationale. Cauza decesului conform actului de constatare a decesului (anexat): intoxicat cu toxic necunoscut.

Ion Ţâbuleac - mort. Cadavrul lui a fost aruncat în noaptea de 7 aprilie, în urma evenimentelor din centrul capitalei, în curtea Spitalului de Urgenţă din Chişinău. Acesta avea coastele rupte, răni adânci în regiunea tâmplelor şi un picior fracturat. Potrivit martorilor, corpul neînsufleţit al tânărului de 22 de ani a fost aruncat dintr-o maşină albă, marca Niva, aparţinând Ministerului Afacerilor Interne.
Marţi seara, 7 aprilie, ziua acţiunilor de protest din faţa Parlamentului şi Preşedinţiei, Ion Ţâbuleac urma să se întoarcă în R. Moldova din Moscova. Şi-a anunţat părinţii că va fi la Chişinău între orele 17 -20.00. În acea noapte tânărul nu a ajuns acasă. A doua zi, părinţii Semion şi Tatiana Ţâbuleac au primit vestea de la medicii de la Spitalul de urgenţă că fiul lor ar fi murit electrocutat. Li s-a cerut să vină la morga spitalului cu îmbrăcăminte pentru cel decedat.Potrivit lui Semion Ţâbuleac, tatăl băiatului, la morgă părinţilor nu li s-a permis să vadă corpul neînsufleţit al fiului. Aceştia au văzut cadavrul doar după ce acesta a fost îmbrăcat. "Unul din lucrătorii de acolo mi-a spus că a fost adus de o maşină Niva, albă, aparţinând Ministerului Afacerilor Interne, şi că a fost aruncat în curtea Spitalului de Urgenţă. Era doar în maieu şi pantaloni. Nu ne-au permis să-l vedem în hainele în care a fost adus. Am constatat că avea un picior frânt, costele rupte. Avea răni adânci în regiunea tâmplelor”, spune tatăl băiatului. Certificatul de deces constată că moartea tânărului ar fi survenit în urma unei traume toracale. "Băiatul nostru nu avea niciun document la el. Prima oară ne-au spus că l-au găsit în stradă. Dacă ar fi fost găsit în halul acela, întâmplător, în stradă, ne întrebăm cum de-au reuşit să afle cine e şi de unde e, că a doua zi au şi luat legătura cu noi şi ne-au informat despre moartea lui”, se revoltă plângând mama băiatului, Tatiana.Ion a fost înmormântat sâmbătă, 11 aprilie. Părinţii nu au consultat un avocat şi spun că vor să cunoască adevărul despre moartea fiului lor.