marți, martie 29, 2016

MĂRTURII EXPLOZIVE ALE PROCURORULUI GENERAL AL PARCHETULUI CURTII DE APEL PLOIEŞTI: “GHITĂ S-A AŞEZAT ÎN GENUNCHI, ÎN BUCĂTĂRIE, ÎN FATA MEA, ŞI M-A RUGAT “SĂ-L SALVEZ PE MOŞU'” ”

  • “Vizitele erau inopinate, mă trezeam cu el la poartă şi mă vedeam pus în situaţia de a face scandal să îl dau afară şi chiar l-am dat de vreo 3 ori. Am încercat să impun o anumită conduită domnului Sebastian Ghiţă în discuţiile purtate, chiar fiind dure, legat de prezenţa sa la domiciliul meu, la ore târzii şi în toate cazurile sub influenţa băuturilor alcoolice din partea acestuia”, ar fi spus procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Ploieşti, Liviu Tudose

Liviu Tudose, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, a fost reţinut miercuri seară de procurori pentru folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori de permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi luare de mită. 
În aceeaşi seară de 23 Martie 2016 şi în acelaşi dosar au mai fost reţinuţi de către procurori DNA, Constantin Aurelian Mihăilă, procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, pentru două infracţiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori de permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi cercetare abuzivă, Constantin Ispas, la data faptelor, şef DGA Prahova, tot pentru folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori de permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi trafic de influenţă, dar şi Viorel Dosaru, la data faptelor, şef al IPJ Prahova, pentru folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori de permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, luare de mită, trafic de influenţă şi favorizarea făptuitorului.

Toţi cei patru au fost arestaţi de judecătorii Curţii Supreme pe o perioadă de 30 de zile, vineri, admiţând astfel cererea procurorilor.

În faţa judecătorilor, Liviu Tudose, procuror general al Parchetului Curţii de Apel Ploieşti, ar fi făcut declaraţii cu adevărat explozive, povestind în detaliu aspecte ce ţin de acuzaţiile care i se aduc. 
Aşa se face că, potrivit unor surse din mediul avocaţial, Liviu Tudose (foto) ar fi spus în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi că l-a cunoscut pe deputatul Sebastian Ghiţă la începutul anilor 2000, prin soţie, când acesta era la o şcoală din Ploieşti. Apoi, procurorul Tudose ar fi povestit cum au stat lucrurile în legătură cu faptele de care este acuzat:

"La un moment dat, după ce cercetările au avansat şi mă refer la momentul finalizării unor constatări financiar- contabile s-a conturat ideea că activitatea desfăşurată în firmele de construcţie avea legătură cu finanţări efectuate din fondurile Consiliului Judeţean, condus la acea vreme de către Mircea Cosma, o persoană apropiată de Sebastian Ghiţă.
În ceea ce priveşte activităţile specifice privind interceptările şi respectiv percheziţiile arăt că am avut cunoştinţă de acestea dar în linii mari fără să cunosc detalii privind fiecare societate comercială şi fiecare persoană cercetată. Aş vrea să precizez că dosarul în cauză privea peste 130 de societăţi comerciale iar numărul persoanelor fizice cercetate era fireşte proporţional la fel de mare", susţin surse din mediul avocaţial că ar fi declarat procurorul.

Apoi, acesta ar fi continuat spunând: "Cel mai probabil, discuţia pe care am avut-o personal cu inculpatul Sebastian Ghiţă a avut loc la începutul lunii Octombrie 2013, la mine acasă, când acesta m-a întrebat cu cercetările din dosar". 

"Am avut o relaţie de amiciţie cu Sebastian Ghiţă şi nu pot să îmi aduc aminte motivul vizitării acestuia în Octombrie 2013. Îmi aduc aminte cu claritate că Sebastian Ghiţă şi-a exprimat nemulţumirea legat de faptul că toţi constructorii vizaţi de cercetări au activitatea afectată, inclusiv datorită faptului că fuseseră instituite măsuri asiguratorii şi din acest motiv aveau probleme în a-şi finanţa lucrările.
Am mai fost vizitat de Sebastian Ghiţă şi în luna Noiembrie sau Decembrie 2013, la domiciliul meu şi motivez acest lucru prin aceea că probabil se întâmpla în acel stadiu al cauzei când cercetările conturau mai clar o activitate ilicită privind fondurile Consiliului Judeţean. Nu mi se părea firesc să fiu vizitat de Sebastian Ghiţă care era cercetat şi i-am spus-o şi lui, dar arăt că aceste vizite erau inopinate, mă trezeam cu el la poartă şi mă vedeam pus în situaţia de a face scandal să îl dau afară şi chiar l-am dat de vreo 3 ori. Am încercat să impun o anumită conduită domnului Sebastian Ghiţă în discuţiile purtate, chiar fiind dure, legat de prezenţa sa la domiciliul meu, la ore târzii şi în toate cazurile sub influenţa băuturilor alcoolice din partea acestuia.
Nu am solicitat organelor de poliţie să interzică domnului Sebastian Ghiţă de a veni la locuinţa mea. În discuţiile purtate cu Sebastian Ghiţă, acesta şi-a exprimat nemulţumirile asupra măsurilor asiguratorii instituite asupra societăţilor comerciale, mai precis era vorba de blocarea conturilor şi, ca atare, nu puteau să primească bani din liniile de credit şi nici să facă plăţi pentru diverse cheltuieli inclusiv să plătească salarii.
I-am permis totuşi să îşi exprime aceste nemulţumiri de către Sebastian Ghiţă dar fără să aibă vreo finalitate din partea mea, el erijându-se în reprezentantul mediului de afaceri şi totodată de reprezentant al comunităţii locale, el fiind şi deputat", ar fi declarat procurorul în faţa judecătorilor.

Ulterior, procurorul Liviu Tudose ar fi spus că l-a cunoscut pe fostul premier, Victor Ponta, în August 2013, când a venit fără să ştie la nunta la care a fost naş: "La data de 19.01.2014, nu reţin că mi s-a comunicat prin intermediul finului meu (foto), dar probabil că aşa a fost, Sebastian Ghiţă mi-a transmisVictor vrea să te vadă
Pe 20.01.2014, m-am dus la sediul Guvernului şi am avut o discuţie de 1-2 minute cu domnul Victor Ponta. Arăt faptul că am fost surprins de dorinţa dumnealui de a mă vedea şi la acel moment nu am ştiut pentru ce. Menţionez faptul că după ce Sebastian Ghiţă mi-a spus că fostul prim- ministru, Victor Ponta vrea să mă vadă, m-am dus într-o zi de luni la Palatul Victoria şi m-am gândit inclusiv la discuţia de la nuntă cu privire la invitaţia pe care i-o făcusem la un concert de pian.

În cursul discuţiei de 1-2 minute pe care am avut-o cu prim-ministrul, acesta m-a întrebat cum ar fi dacă mi s-ar propune un post la DLAF sau la ONPCSP. I-am spus că în principiu aş fi de acord, dar condiţionat de cunoaşterea unor minime date: repsectiv ce post, cerinţele postului, să nu existe impedimente legate de oamenii cu care aş lucra, practic a fost o modalitate elegantă de a evita un răspuns ferm pentru că mi-a fost ruşine să îl refuz în mod distinct."

Potrivit aceloraşi surse din mediul avocaţial, procurorul Liviu Tudose ar fi continuat spunând: "Mai mult decât atât, la o dată ulterioară, mi s-a formulat o invitaţie de a mă întâlni într-un cadru privat cu ministrul Justiţiei, domnul Robert Cazanciuc, am refuzat în mod ferm acest lucru. Faptul că aş fi putut avea o întrevedere cu fostul ministru al Justiţiei a avut loc ca urmare a unei comunicări din partea lui Sebastian Ghiţă prin intermediul finului meu. Îmi explic faptul că insistenţele domnului Sebastian Ghiţă de a avea întrevederi cu fostul prim ministru şi fostul ministru al Justiţiei ar fi putut fi justificate de captarea atenţiei mele, probabil pe ceea ce intuiesc eu, el îşi dădea seama de faptul că se va ajunge la preşedintele Consiliului Judeţean în cursul cercetărilor

Ca atare, judecătorii au considerat, potrivit surselor menţionate, că sunt îndeplinite condiţiile referitoare la luarea măsurii preventive în privinţa inculpatului Liviu Tudose pentru că până la momentul formulării propunerii de arestare preventivă, din probele administrate şi evidenţiate, dar şi din aspectele concrete prezentate din conţinutul acestora a rezultat suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit infracţiunile de corupţie reţinute de procurori.
Mai mult, din declaraţiile martorilor cu identitate protejată, coroborate cu declaraţiile de martor şi suspect dar şi de inculpat date în cursul urmăririi penale, precum şi în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi ale lui Liviu Tudose, ar fi "rezultat în mod direct contribuţia inculpatului în comiterea celor două infracţiuni, fiind descrise împrejurări concrete cu privire la informaţiile furnizate de inculpat suspectului Sebastian Ghiţă pe care îl cunoştea din 2000 şi care era vizitat în mai multe rânduri la locuinţa sa, cu privire la existenţa dosarului aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, cu natura cercetărilor, respectiv evaziune fiscală şi spălare de bani, persoanele vizate, Răzvan Alexe, Marcel Păvăleanu şi câteva societăţi de tip fantomă deţinute de cetăţeni sârbi, în cauză fiind luate măsuri de supraveghere".

"Rezultă că inculpatul Mihai Tudose totuşi a permis accesul suspectului Sebastian Ghiţă la aceste informaţii care au fost vehiculate mai departe, ceea ce a împiedicat cercetările şi administratea unor probatorii.

Inculpatul a avut o atitudine constant permisivă suspectului Sebastian Ghiţă de a-l vizita şi de a i se confesa cu privire la nemulţumirea anchetei din dosar, la luarea unor măsuri asiguratorii care afectau finanţările constructorilor unor societăţi, ceea ce evidenţiază interesul suspectului legat de cercetările din cauza respectivă şi care a culminat cu o rugăminte a inculpatului Mihai Tudose de către suspect, care s-a aflat în vizită, s-a aşezat în genunchi, în bucătărie, în faţa sa şi l-a rugat “să-l salvez pe moşu”, referindu-se la Mircea Cosma", susţin sursele din mediul avocaţial.

Sursele menţionate susţin că declaraţiile făcute de procurorul genenral al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Liviu Tudose,  în faţa judecătorilor ar fi fost mai ample decât cele făcute în faţa anchetatorilor.

"Precizez faptul că în discuţiile purtate cu Sebastian Ghiţă, acesta îşi exprima nemulţumirea cu privire la măsurile asiguratorii instituite asupra societăţilor comerciale implicate în lanţul infracţional supus anchetei, spunându-mi că la el la poartă au venit mai mulţi constructori şi s-au plâns de efectele acestor măsuri, în sensul că nu mai pot fi plătite salariile, creditele, că nu le mai sunt deschise linii de credit de către bănci şi nu se finalizează lucrările. Practic, el apărea ca fiind un reprezentant al constructorilor, afirmând ceva de genul “se pierd banii pentru lucrări", ar fi declarat procurorul Tudose în faţa anchetatorilor, potrivit surselor citate. 

"Cel mai probabil, într-o fază în care cercetările erau conturate, Sebastian Aurelian Ghiţă, aflându-se în vizită la mine, s-a aşezat în genunchi, în bucătărie, în faţa mea şi m-a rugat “să-l salvez pe moşu”, referindu-se la Mircea Cosma. Arăt că, la momentul respectiv, Sebastian Aurelian Ghiţă se afla sub influenţa băuturilor alcoolice", ar fi spus Liviu Tudose în faţa anchetatorilor conform surselor din mediul avocaţial. 

Prezent astăzi, în faţa Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, deputatul Ghiţă a încercat să combată ( click acuzaţii DNA) cele două acuzaţii de dare de mită pe care i le aduc procurorii, cele două infracţiuni de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informaţii care nu sunt destinate publicităţii ori de permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, de şantaj, cumpărare de influenţă şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere şi a prezentat un filmuleţ cu unul dintre cei 5 denunţători ai săi susţinând, în esenţă, că nu recunoaşte acuzaţiile care i se aduc. 
Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a avizat favorabil cererea procurorilor DNA de reţinere a deputatului Sebastian Ghiţă dar a respins solicitarea de arestare preventivă a acestuia.

duminică, martie 27, 2016

SEBASTIAN GHITĂ, ÎN 2014, DESPRE CAZUL COSMA- ALEXE- PĂVĂLEANU: "CUNOSC BINE POVESTEA, VĂ DATI SEAMA. NU TREBUIE SĂ MI-O DESCRIETI (...) DECI ÎI CUNOSC PE ACEŞTI OAMENI, CUNOSC CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN DOSAR"

Foto: captură interviu Hotnews

În Mai 2014, deputatul Sebastian Ghiţă, într-un interviu amplu acordat jurnalistului Dan Tapalagă ( Hotnews), singurul în care a vorbit despre reţeaua Cosma- Alexe- Păvăleanu ( click interviu Hotnews Mai 2014), a declarat următoarele:

DT: Dar dupa aia ati cunoscut pe foarte multi si ei arata in felul urmator. Acum incep povestile un pic mai complicate. In 2012 ati candidat la Prahova, apareati intr-un afis simpatic alaturi de presedintele Consiliului Judetean, il cunoasteti foarte bine, sub sloganul?
SG:
 E un exagerat cateodata. 

DT: Sub sloganul: Sa ne luam Romania inapoi. Ziceti-o, ca nu e asa de complicat. 
SG: 
Nu, sloganul era cu trai decent. 

DT: Va dau poza daca vreti.
SG:
 Stiu foarte bine afisul. Cred ca in momentul in care a dorit sa fac un pasaj rutier in colegiul meu a pus acel afis. 


DT: Acum, dl Cosma a fost luat de DNA - inainte sa-si ia Romania inapoi - dupa ce ati castigat alegerile, cam cu toata familia. Cu dl. Vlad Cosma, cu dna Andreea Cosma, fiica.
SG: 
Cunosc bine povestea, va dati seama, nu trebuie sa mi-o descrieti. 

DT: Nu ma indoiesc, dar eu acum vreau sa imi explicati putin care era legatura dvs. cu aceasta familie si cu inculpatii de acolo, si cu firmele de acolo. Descrisa reteaua Pavaleanu de catre procurori, ca o retea de evaziune fiscala, peste de 30 de milioane de euro. Este o suma, pentru dumneavoastra nu prea mare. Daca ati dat 90 de milioane unei persoane fizice, inclin sa cred ca 30 de milioane… mica. 
SG:
 Inseamna 30% din ea. 

DT: Deci cine pe cine a luat pana la urma inapoi? Dvs, Romania, dvs si dl Cosma, sau Romania pe baroni si pe oligarhi incepe sa ii ia asa, inapoi?
SG:
 Nu e o placere sa vezi oameni arestati sau oameni cu probleme. Dvs. pareti sa traiti o bucurie. Eu nu o trăiesc.

DT: Nu, eu traiesc o bucurie de cate ori se curata ceva din putregaiul celor 20 de ani asezat stratificat pe politica romaneasca si va dati seama ca asteptarile generatiei mele, care in parte se suprapune cu a dvs, astea sunt: sa se occidentalizeze, sa se curete Romania. 
SG: 
Cred ca toti ne dorim lucrul asta.

DT: Nu pare. Dvs. nu sunteti asa de satisfacut de pilda. 
SG:
 Nu sunt satisfacut de satisfactie. Sunt satisfacut, se intampla, dar nu satisfacut de satisfactia unora.

DT: Pai de ce sa nu fiti, ce are? Nu e o satisfactie sincera, nu e o bucurie fireasca dupa atatia ani de baltire iliesciana?
SG:
 Asa am invatat eu la mine in familie ca nu e bine sa te bucuri de raul altuia. 

DT: In referatul DNA apare stenograma unor convorbiri intre interlopul Razvan Alexe, inculpat in dosarul asta, si Adrian Alixandescu, functionar in CJ Prahova, convorbire in care Alexe sustine ca un anume Ghita a tipat sa fie trimise masini de deszapezire intr-o localitate afectata de ninsori. Va reproduc si dialogul, dar n-are rost.
SG:
 Il stiu foarte bine. 

DT: E vorba de dumneavoastra?
SG:
 Da. 

DT: Ati tipat la Razvan Alexe (foto)?
SG: 
N-am tipat la Razvan Alexe.

DT.: Dar i-ati telefonat.
SG:
 Nu, am vorbit cu altcineva. Daca va uitati in conversatie, Razvan Alexe spune ca am tipat eu.


DT: Alexe Razvan: Dar daţi-i un telefon lui REBELIS, ţipă GHIŢĂ, la Ştefeşti-Bertea e nenorocire! Am trimis eu două maşini d-ale lui CONI acolo. (…)Păi, dacă mi-a dat telefon GHIŢĂ mie, personal, să zic chestia asta, ce vrei să fac acuma, să-i zic lu’ ăla nu-ţi trimit?” Deci il cunoasteti pe Razvan Alexe?

SG: Personajul Razvan Alexe este un personaj destul de cunoscut in Ploiesti sau in Prahova. Da…

DT: Il cunoasteti?
SG:
 Da. 

DT: Cum l-ati cunoscut si pe Razvan Alexe? Numai dubiosi ati cunoscut pana acum.
SG: 
Ma rog, va cunosc si pe dvs. si nu cred ca sunteti dubios. 

DT: Nu ma cunoasteti. 
SG:
 Pai cam cum va cunosc pe dvs, cam asa il cunosc si pe Razvan Alexe. 

D.T.: Nu ma cunoasteti in sensul ca nu imi dati telefon sa tipati. Ii sunati pe alti colegi de-ai mei sa tipati la mine prin ei. Dar nu direct. 
Sebastian Ghita: Nu se intampla chiar asa. 

D.T.: Ba da, va spun eu mai incolo cum s-a intamplat. 
Sebastian Ghita: Daca vreti, facem schimb de experienta. 

D.T.: Deci cu Razvan Alexe (foto) cum a fost?
Sebastian Ghita: Deci ii cunosc pe acesti oameni, cunosc ce s-a intamplat in acel dosar. Reteaua nu este reteaua Pavaleanu( foto), este o retea de furat taxe si de extras bani cash din banci a unor mafii din Bucuresti.

D.T.: Ale cui sunt mafiile astea din Bucuresti?
Sebastian Ghita: Ramane sa descopere procurorii. Cu surprindere constat…

D.T.: Dar de unde stiti ca sunt ale unor mafii din Bucuresti?
Sebastian Ghita: Pentru ca m-am interesat de caz.

D.T.: Si ce ati aflat?
Sebastian Ghita: Cei mai multi bani din cele 30 de milioane vin de la firme din Bucuresti.
D.T.: Ale cui sunt aceste firme?
Sebastian Ghita: Nu stiu numele proprietarilor. 

D.T.: Ati zis ca v-ati interesat.
Sebastian Ghita: Stiu numele firmelor, sunt trecute toate in rechizitoriu. Firmele din Bucuresti au pompat in aceasta retea, iar unul din capete era acolo in Ploiesti, poate peste 30 de milioane, nu stiu bine. Ma surprinde ca nu incep procurorii sa se uite exact de unde vin banii. Chestiunea din Prahova…

D.T.: De unde stiti ca sunt mafii din Bucuresti, ca ati spus-o asa dintr-o data.
Sebastian Ghita: In rechizitoriu apar zeci de firme, peste 100, dintre care 20 sunt ale constructorilor din Bucuresti.

D.T.: Deci v-ati uitat ale cui sunt.
Sebastian Ghita: Sigur ca da. 20 sunt ale firmelor din Ploiesti, iar 80% sunt firme unele destul de cunoscute din Bucuresti. Si asta mi-a starnit curiozitatea si uitandu-ma pe rechizitoriu am constatat ca cea mai mare parte a banilor venea din Bucuresti si erau bani spalati pentru cei din Bucuresti.

D.T.: Dar cine erau oamenii astia?
Sebastian Ghita: Nu stiu care-s proprietarii firmelor, dar…

D.T.: Pai ziceati ca v-ati interesat.
Sebastian Ghita: M-am interesat de firme si de unde sunt ele. Dar sunt convins ca puteti afla foarte usor cine sunt cei din Bucuresti care spalau banii.


(foto: Gabriel Marian Anghel, zis "Ceaţă",  asociat Glar Contruct, coleg de liceu, prieten bun şi om de încredere al lui Sebastian Ghiţă)

D.T.: Pai va intreb asa: sustineti ca firma Glar Construct din Ploiesti, implicata si in alte scandaluri, nu va mai apartine. Dar cum explicati totusi ca toate veniturile acestei companii sunt transferate catre grupul Asesoft, controlat de firma dvs. printr-un offshore din Cipru, Minasee Holding, in care apare cumnatul dvs Ciprian Anastasescu (foto). Daca puteti explica. 

Sebastian Ghita: Sigur ca da. In primul rand, fara sa am toate informatiile, cred ca domnul Anastasescu este actionar direct acum la firma Asesoft, nu cred ca mai are niciun offshore. Offshore-urile au aparut cu mult timp inainte sa se vanda diverse parti din Asesoft si tineau pe de o parte de o nevoie de a aduce mai multe firme impreuna pentru putere financiara mai mare. Pe de alta parte, exista o anumite presiune din partea bancilor care vedeau diverse firme ca un grup de firme si exista o problema cu creditarea. Si atunci toti actionarii au luat aceasta decizie: domne’, hai sa facem in holding. La noi in Romania nu exista o lege de tip holding, in Cipru exista, asa am gandit atunci. Intre timp, fiecare si-a luat firma pe numele sau si s-a inchis aceasta discutie cu offshor-urile. Nu a existat niciun ban care sa se duca din Romania in vreun offshore, in Cipru sau in alta parte. 

D.T.: Dar, repet, toate veniturile Glar Construct, si va spun de ce fac legatura cu firma asta, de ce toate veniturile acestei companii sunt transferate catre Asesoft unde e cumnatul dvs?


Sebastian Ghita: In primul rand cred ca trebuie sa ii intrebati pe ei. Stiu si eu ce se intampla in trecut si cred ca pot sa va dau un raspuns. Nu stiu sigur 100%, dar de multe ori aceste firme avea imprumuturi de la unele la altele sau lucrau impreuna, aveau asocieri, in parteneriate. Deci nu e nimic spectaculos sau dubios faptul ca isi plateau bani de la unii la altii sau ca se sprijineau financiar si isi returnau imprumuturile. De pe vremea domnului Blejnar firmele astea au fost atat de ultra super para-controlate, incat ma indoiesc ca scapa dl Blejnar vreun lucru necurat pe care sa nu-l speculeze pentru a inchide firmele si pentru a le distruge. 

D.T.: Dvs. ati spus asa: toata reteaua Pavaleanu de fapt era controlata de mafii din Bucuresti.
Sebastian Ghita: Nu, ei pareau sa lucreze dupa un model bine impamantenit in Bucuresti si dupa parerea mea erau niste mici escroci. 

D.T.: Dar sunt legaturi care duc si spre firmele legate de companiile dvs. Firma Glar Construct, care vira bani in Asesoft,  a obtinut un imprumut bancar garantand cu un contract incheiat si cu firma Conti S.A., anchetata pentru spalare de bani si evaziune in dosarul Cosma-Pavaleanu si conectata la afacerile deputatului Vlad Cosma. Sunteti prieten cu el. 

Sebastian Ghita: Il cunosc si pe fostul patron de la Conti, a fost un coleg de-al meu de liceu cu doi ani mai mic si imi pare rau ca a ajuns in situatia aceasta.

D.T: Si de el va pare rau. Sa nu te bucuri de raul altuia.

Sebastian Ghita: Nu e vorba despre asta, este un tip educat, un tip desteptut si care muncea. Avea o firmulita mica destul de buna. I-o lasase tatal lui care a murit si cred ca a gresit, n-a fost atent, n-ar fi trebuit sa ajunga in situatia asta. 

D.T.: Firmele fondate de dvs, Sebastian Ghita, respectiv Asesoft International, Teamnet, 2k Telecom, Access net international, au virat peste 8 milioane de lei in firma Coneco Serv care n-are alte activitati decat relatiile cu firmele astea.

( Click anchetă Rise Project despre Coneco Serv, firma interpusă în circuit)

Sebastian Ghita: Nu cunosc foarte bine aceasta firma, dar din cate imi aduc aminte, pentru ca a existat discutia

D.T.: Dar de ce au existat viramentele acestea către Coneco Serv, investigată şi ea pentru evaziune şi spălare de bani in dosarul Cosma-Păvăleanu?

Sebastian Ghita: Din cate stiu eu, aceasta firma este firma care construiesti suporti pentru telecomunicatii nu doar pentru cei din grupul Asesoft sau pentru 2K, ci si pentru alte companii mari din telecom din Romania. Asa ca..

D.T.: Construieste suportii inclusiv ziceti si pentru dumneavoastra si de asta ati fi virat cei 8 milioane de lei…

Sebastian Ghita: Atat cat stiu eu. Cred ca sunt o firma de constructii metalice cu zeci sau sute de angajati. Nu cunosc foarte bine firma, dar nu este o firma care face parte din grupul nostru, in schimb nu este nici o firma fantoma. Este o firma care chiar lucreaza. 

D.T.: Nu este o firma fantoma, in schimb procurorii suspecteaza ca 5 milioane de lei din firma asta au plecat spre firmele …. in care s-au acumulat sute de milioane de lei, bani proveniti de la companii care deruleaza contracte publice sau pe fonduri europene ori sunt implicate in scandaluri rasunatoare ori apartin unor demnitari USD: ministrul IMM-urilor, Florin Jianu. Explicati-ne un pic, ca nu prea inteleg. Aveti vreo legatura cu societatile pe care procurorii le considera fantome, astea pe care le-am nimic?

Sebastian Ghita: Absolut nimic. Nicio legatura. Pe de alta parte, vreau sa va spun ca toti ne incalzim sub acelasi soare, Ploiestiul este un oras mic si daca te uiti cine cui a platit s-ar putea sa gasesti 500 de euro care au plecat dintr-o firma, au curs prin 7 firme si au ajuns nu stiu unde. 

D.T.: Te iau securistii la ochi repede, cum cresti un pic.

Sebastian Ghita: Da, se intampla. Ma rog, asta se intampla in 1997. 

D.T.: Acum nu se mai intampla?

Sebastian Ghita: Sper ca nu. 

DT.: Documentele interne de garantii bancare ale firmelor 2k Telecom si Asesoft International au fost autentificate la biroul notarial al Andreei Cosma (foto), fiica lui Mircea Cosma, amandoi cercetati penal?
SG: Nu cred ca e ceva ilegal in a autentifica niste acte. 

DT: Va spun eu de ce va intre toate astea. Cum se face ca va invartiti exclusiv in zone in care gasim interlopi, oameni cercetati, suspecti de evaziune fiscala de  sute de milioane, si totul a inceput la 25 de ani. 

SG:
 Cred ca folositi foarte usor cuvintele. Cand spuneti exclusiv generati perceptia ca eu nu ma intalnesc decat cu oameni din acestia. 

DT: Bun, taiati exclusiv. A fost o exagerare. 

SG:
 Ma intalnesc cu oameni care nu au avut niciodata probleme cu legea, dar ma intalnesc si cu oameni...

DT: Nu va cred ca intamplator v-ati intalnit cu tot grupul asta. 
( foto: Sebastian Ghiţă, în colţul mesei în Consiliul Judeţean Prahova, cu primarul Ploieştiului, Iulian Bădescu, cu Mircea Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean şi cu Vlad Cosma, fiul lui Mircea Cosma) 

SG: Nu l-am cunoscut intamplator, eu pe domnul Cosma il cunosc foarte bine, era presedintele Consiliului Judetean.

DT: Tot ce am descris pana acum este o retea de oameni care se cunosc foarte bine, au incredere unii in altii, fac afaceri impreuna. 

SG:
 N-as putea spune ca dl Cosma ar avea incredere in vreunul din cei despre care ati vorbi, Alexe, Pavaleanu sau oameni de genul asta. 

DT: Ei, cum nu?
SG:
 Uitati, credeti-ma că, parerea mea este că din pacate, la 70 de ani a ajuns amestecat intr-o astfel de chestiune in care main-ul, principalele sume fraudate nu veneau din anturajul domnului Cosma. 

DT: Il considerati nevinovat? Cum il percepeti, ca pe un lider corupt?

SG:
 Cred ca a fost o persoana neatenta la relatiile copiiilor. Si in ciuda tuturor sfaturilor si discutiilor avute n-a reusit sa-si convinga copiii sa se departeze de acest anturaj. Pentru ca altfel n-ar fi fost afectati. 

DT: Altminteri domnul Cosma, sfant. 

SG
: Domnul Cosma nu e nici mai bun, nici mai rau decat orice alt presedinte de consiliu judetean din Romania. 

DT: Baron dur, garda veche. 
SG: E un tip de 70 de ani, a muncit 30 de ani pe vremea lui Ceasusescu si a mai muncit 20 de ani si acum, a facut si bune si rele, este un tip totusi cu o inteligenta as spune peste medie. L-am cunoscut inca din anul 2000, l-am convins sa faca un sistem informatic pentru tot judetul. O chestiune destul de avangardista pentru tot judetul. Am si ajuns la DNA pentru chestia asta...

DT: Si pe el l-ati convins. Din priviri, asa. 
SG:
 E funny povestea. M-am dus, am...

DT...prezentat o masina de spalat...
SG: 
...ciocanit la usa, mi-a spus tinere revino peste un an, nu avem multe pe aici prin judet, lasa-ma cu tablourile tale si informatica, dupa un an m-am dus din nou, exact dupa un an. A remarcat, a zis interesant ca ti-ai adus aminte si ai venit exact dupa un an, pentru asta te las sa faci o prezentare directorilor. Ma rog, m-am chinuit destul de mult, mi-a luat patru ani de zile sa reusesc acest proiect. Proiectul din pacate a fost oprit si e reluat acum pe bani europeni. 

DT: Inteleg ca nu-l considerati atat de vinovat pe el cat pe copii?

SG:
 Nu avea o relatie directa cu acesti oameni. Cred ca nu se mai intalnise cu ei de un an sau de doi, Cosma batranul. Stiti, denuntatorii sunt chiar cei care luau banii si taxele, procurorii facand o intelegere, daca ne spuneti ce faceati cu Cosma, ce se intampla in mod normal, conform noului Cod Penal, va vom reduce pedepsele, si multe lucruri i s-au pus in carca. 

DT: Dvs, firmele dvs sau controlate de apropiatii dvs au colaborat cu procurorii. 
SG:
 N-a fost cazul. N-am fost investigati in aceasta speta, nici eu si nici firmele. Suntem departe de aceasta chestiune. In sensul ca n-am avut nici eu ca persoana, nici firmele din cate stiu eu contacte, legaturi, lucrari cu acesti oameni. 

DT: Si copiii? Sunteti prieten cu Vlad Cosma. 


SG: De-a lungul timpului taica'su la indrumat sa se uite la mine si sa incerce sa invete, calculatoare, IT... L-am incurajat sa intre in politica, a candidat pe colegiul pe care candidase Adrian Nastase, aproape ca nimeni nu voia sa candideze. 

DT: I-a facut si campanie lui Adrian Nastase, impreuna cu Alexe, cu interlopul asta. Si el era bagat in campanie.  ( foto: Răzvan Alexe în campania lui Adrian Năstase)

SG: Da, a fost seful la vremea aia. Sa stiti ca oamenii astia certati cu legea nu sunt atat de prosti cat am crede. Si se folosesc de foarte multe ori de politicieni. 

DT: Prosti sunt astia, nu? Politicienii, ca se lasa folositi. 
SG: 
Cred ca da. 

DT: Ei sunt inocenti, nu-si dau seama ce fac. 
SG:
 La un moment dat nu, depasesc o linie. 


DT: Va dati seama ca rad cititorii in hohote cand vad ce prostii discutam noi acum. 
SG: Dvs. doriti sa discutam. 

DT: Pai deci interlopii se folosesc de politicieni si astia nu-si dau seama ce fac. Nu cumva e invers? Nu cumva politicienii se folosesc de interlopi ca sa faca ce nu pot face ei sau nu vor sa faca ei? 

SG:
 Cred ca este un lose-lose situation, pe termen lung, nu este un win-win, dupa cum vedeti. 
(...)
DT: Mai aveti un dosar cu Realitatea TV tot de santaj pe la Parchetul General…
S.G. Nici de acesta nu stiu.

Întreg interviul acordat în 2014 Hotnews cât şi pasajele indicate (19.00- 36.11 din partea I, 00.01- 2.49 şi 11.45-11.55 din partea II-a) mai pot fi urmărite pe direct pe adresa Hotnews ( click interviu Hotnews) sau pe youtube.con ( click interviu partea I, partea II, partea a III-a ).

sâmbătă, martie 26, 2016

EXCLUSIV. DOSARUL EXPLOZIV AL DNA CARE CERE ARESTAREA LUI SEBASTIAN GHITĂ

  • Avalanşă de denunţuri la DNA pe numele lui Sebastian Ghiţă în cel de-al 4-lea dosar penal: 5 denunţuri, 35 de martori şi martori cu identitate protejată, un suspect şi o multitudine de documente
  • Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie i-au arestat deja în cauză pe Liviu Tudose, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Prahova, pe Aurelian Mihăilă, adjunctul procurorului general al PCA Prahova, pe Viorel Dosaru, şeful IPJ Prahova şi pe Constantin Ispas, şef DGA Prahova

Procurorii DNA Ploieşti au cerut pe 23 Martie 2016 Camerei Deputaţilor reţinerea şi arestarea deputatului Sebastian Ghiţă, acuzat de două infracţiuni de dare de mită, două infracţiuni de folosire, în orice mod, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii sau permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, de şantaj, de cumpărare de influenţă şi de conducerea unui vehicul fără permis de conducere. 
Procurorii arată în documentele aflate la Parlament că al patrulea dosar în care este cercetat Sebastian Ghiţă a plecat, de fapt, de la dosarul Cosma- Alexe, speţă trimisă în judecată de DNA din 11 Aprilie 2014, aflată deja pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.


Aşa se face că, “în perioada 2013-2014, în timp ce pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti se afla în curs de urmărire penală o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, (din care au rezultat şi fapte de corupţie cercetate într-un dosar înregistrat la nivelul D.N.A. – Serviciul Teritorial Ploieşti cu nr. 183/P/2013 şi finalizat cu rechizitoriu)”, Sebastian Ghiţăfolosindu-se de influenţa pe care o avea şi pe care o exercita efectiv pentru menţinerea şi promovarea în funcţii publice, i-a capacitat pe Mihail Liviu Tudose – la acel moment procuror genaral al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi pe Viorel Dosaru - la acel moment inspector şef al I.P.J. Prahova să-i furnizeze informaţii confidenţiale din dosarul nr. 465/P/2013 aflat în curs de urmărire penală pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. Faptele au fost comise în contextul în care, pe de o parte, deputatul avea interesul să-i protejeze pe Cosma Vlad Alexandru şi Alexe Răzvan, implicaţi în activitatea infracţională ce făcea obiectul anchetei, iar pe de altă parte, avea personal interese de natură financiară la mai mulţi agenţi economici supuşi anchetei: SC CONECO SRL  şi SC MEDIA FANTASY SRL”, susţin procurorii.

CUM A FOST DENUNŢAT SEBASTIAN GHIŢĂ ÎN AVALANŞĂ

PRIMUL MARTOR. Documentele aflate la Parlament arată că un martor a declarat în faţa procurorilor DNA că, la început, Răzvan Alexe a încercat să obţină informaţii din dosarul instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti dar şi o soluţionare favorabilă iar pentru asta a apelat la Vlad Cosma (foto) care, la rându-i i-a cerut ajutorul lui Sebastian Ghiţă, despre care “se ştia ca are relaţii apropiate atât cu procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Mihail Liviu Tudose, cât şi cu şeful IPJ Prahova, chestorul de poliţie, Viorel Dosaru”.

GHIŢĂ LE-AR FI SPUS LUI ALEXE ŞI COSMA CĂ SUNT INTERCEPTAŢI TELEFONIC ŞI SUPRAVEGHEAŢI AMBIENTAL

În urma discuţiilor pe care Alexe Răzvan şi Vlad Cosma le-au purtat cu deputatul Ghiţă Sebastian, au aflat de la acesta că sunt interceptaţi telefonic şi supravegheaţi ambiental, iar cauza în care sunt cercetaţi este instrumentată de procurorul Negulescu Mircea care lucrează cu trei poliţişti detaşaţi de la Serviciul Economic din cadrul I.P.J. Prahova. (…) Sebastian Ghiţă ar fi promis că se va face tot posibilul pentru a afla şi alte date concrete din dosar, la una dintre întâlnirile dintre Alexe Răzvan, Vlad Cosma şi Sebastian Ghiţă, ultimul prezentând date certe despre obiectul dosarului, având inclusiv informaţia că în dosar sunt cercetate şi societăţi comerciale cu administratori de origine sârbă. Interesul lui Ghiţă Sebastian în această cauză era determinat  şi din faptul că, în cadrul dosarului erau cercetate şi societăţi comerciale controlate în fapt de acesta”, mai susţin procurorii în documentele din Parlament.

SEBASTIAN GHIŢĂ AR FI MERS LA LOCUINŢA PROCURORULUI GENERAL AL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL PLOIEŞTI SĂ AFLE DATE DIN DOSAR

AL DOILEA MARTOR. În faţa procurorilor DNA Ploieşti şi un al doilea martor a confirmat cele spuse de primul, dar a adăugat, spun procurorii, că are cunoştinţă despre o întâlnire dintre Ghiţă Sebastian şi procurorul general Tudose Liviu (foto), care a avut loc în locuinţa ultimului din comuna Păuleşti, judeţul Prahova, în cadrul căreia procurorul l-a informat pe Ghiţă Sebastian în legătură cu existenţa unui dosar  pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, obiectul dosarului, persoanele cercetate, măsurile de supraveghere dispuse, procurorul de caz şi ofiţerii de poliţie judiciară delegaţi în respectiva cauză.

SEBASTIAN GHIŢĂ –  RĂZVAN ALEXE, ÎNTÂLNIRE LA VIENNA CAFE DIN PLOIEŞTI
Conform declaraţiei aceluiaşi martor, în vara anului 2013, Ghiţă Sebastian s-a întâlnit cu Răzvan Alexe (foto) la restaurantul Vienna Cafe din Ploieşti, ocazie cu care i-a relatat date relevante din dosarul instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, pe care le cunoştea de la procurorul general Tudose Liviu”.

SEBASTIAN GHIŢĂ AR FI FACILITAT PROCURORULUI GENERAL TUDOSE O ÎNTÂLNIRE CU PONTA ÎN CARE ACESTA  I-A OFERIT ŞEFIA DLAF

Mai mult, “referitor la relaţia dintre Ghiţă Sebastian şi procurorul general Tudose Liviu, procurorii mai deţin informaţii că în cursul anilor 2013-2014, în timp ce Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti instrumenta dosarul nr. 465/P/2013, pentru a-l recompensa pentru sprijinul informativ acordat, Ghiţă Sebastian i-a facilitat lui Tudose Liviu o întâlnire cu premierul Victor Ponta, care a avut loc în mun. Bucureşti, prilej cu care procurorului i s-a oferit funcţia de şef al Departamentului pentru Luptă Antifraudă (…) Pentru a justifica desele întâlniri pe care le are cu procurorul general Tudose Liviu, Ghiţă Sebastian i-a propus acestuia să devină naşul de cununie al unui apropiat de-al său Iacobescu Vlad (foto de la nuntă), lucru care s-a şi materializat în cursul lunii august 2013, la eveniment fiind prezent şi Victor Ponta care a stat la masă cu procurorul general”, se susţine în documentele din Parlament.

PRIMA ÎNTÂLNIRE GHIŢĂ – DOSARU, ŞEFUL IPJ PRAHOVA, LA RESTAURANTUL BEST DIN PLOIEŞTI

Documentele procurorilor arată că datele furnizate de procurorul Tudose Liviu lui Ghiţă Sebastian, l-au determinat pe acesta din urmă să stabilească o întâlnire cu inspectorul şef al I.P.J. Prahova – Dosaru Viorel (foto), întâlnire care a avut loc la restaurantul Best din Ploieşti. În cadrul acestei întâlniri, Ghiţă Sebastian l-a chestionat pe ofiţer în legătură cu datele pe care le deţine despre cauza instrumentată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Dosaru Viorel confirmându-i deputatului faptul că trei poliţişti din cadrul structurii pe care o conduce sunt detaşaţi în cadrul respectivei unităţi de parchet. (…) Tot cu acea ocazie, Ghiţă Sebastian i-a cerut chestorului de poliţie să discute cu poliţiştii din subordine pentru a afla mai multe date din dosarul 465/P/2013, Dosaru Viorel afirmând că nu poate face acest lucru întrucât poliţiştii detaşaţi la parchet sunt coordonaţi de adjunctul acestuia Parepa Gheorghe, cu care nu se află în relaţii bune”.

A DOUA ÎNTÂLNIRE GHIŢĂ- DOSARU , ŞEFUL IPJ PRAHOVA LA RESTAURANTUL BEST DIN PLOIEŞTI

După un timp, Ghiţă Sebastian s-a întâlnit din nou cu Dosaru Viorel (foto), ocazie cu care acesta din urmă l-a informat că a aflat prin intermediul lui Dobre Ştefan – ofiţer cu funcţie de conducere în cadrul Serviciului Economic al I.P.J. Prahova, că în respectiva cauză au fost dispuse măsuri speciale de supraveghere tehnică “, arată procurorii.

GHIŢĂ, INTERES PERSONAL PENTRU DOSAR DIN CAUZA FIRMELOR ŞI RETRAGERILOR DE NUMERAR DE 80 DE MILIARDE LEI VECHI CARE AR FI AJUNS LA FRATE

AL TREILEA ŞI AL PATRULEA MARTOR. Alţi doi martori au declarat procurorilor DNA Ploieşti că Ghiţă a manifestat un interes personal în dosarul 465/P/2013, în sensul că în respectiva cauză era cercetată şi SC CONECO SRL, societate care ar fi avut retrageri de numerar în cuantum de 80 de miliarde lei vechi, bani ce ar fi ajuns la fratele deputatului Ghiţă Sebastian (foto dreapta). (…) În acest context trebuie precizat că deputatul Ghiţă Sebastian Aurelian era deosebit de interesat şi de MEDIA FANTASY SOLUTION, societate care era de asemenea cercetată în dosarul nr. 465/P/2013”, spun procurorii care susţin că au şi înscrisuri în acest sens.

MARTOR: GHIŢĂ, INFLUENŢĂ ÎN ANAF PRIN VICEPREŞEDINTELE FLORIN ROMEO ŞI ŞTIA DATE DIN DOSARE PENALE AFLATE ÎN LUCRU

“De asemenea, mai ştiu că Sebastian Ghiţă a avut o influenţă hotărâtoare în numirea lui Florin Nicole Romeo (foto) în funcţia de vicepreşedinte al ANAF şi, odată cu înfiinţarea Direcţiei Antifraudă Fiscală”, această instituţie a fost subordonată ANAF, instituţie al cărei vicepreşedinte era Florin Nicole Romeo. (…) Cunosc că în Februarie 2014, Daniel Petre a fost chemat de Sebastian Ghiţă la domiciliul său din Ploieşti, unde acesta din urmă s-a interest de nişte verificări ce se efectuau de angajaţii Finanţelor la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, dorind să afle în mod special date şi relaţii în legătură cu firma CONECO SERV din Blejoi.(…) Sebastian Ghiţă avea foarte multe informaţii referitoare la dosarele penale aflate în lucru la parchete şi poliţie”, a mai declarat un alt martor în faţa procurorilor DNA.

ÎNTÂLNIRE ŞEFUL DGA PRAHOVA, CONSTANTIN ISPAS – RĂZVAN ALEXE, ÎNAINTE CA ALEXE SĂ PĂRĂSEASCĂ ROMÂNIA

AL TREILEA MARTOR le-a declarat procurorilor că ştie şi despre întâlnirea pe care Răzvan Alexe a avut-o cu Constantin Ispas, şeful DGA (foto), în 2013, în urma căreia omul de afaceri a părăsit ţara. Ispas ar fi spus că poate obţine informaţii de la un procuror cu funcţie de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

Unul dintre martori a mai spus în faţa DNA Ploieşti că ştie şi cum în 2013, Vlad Cosma l-a rugat pe Sebastian Ghiţă să-i faciliteze lui Păvăleanu Marcel o întâlnire cu procurorul general Tudose Liviu, pentru că Alexe era cercetat într-un dosar şi dorea să fie ajutat.

BOMBA DNA: PROCURORUL GENERAL TUDOSE A CONFIRMAT LA DNA PLOIEŞTI CĂ L-A PRIMIT PE GHIŢĂ ACASĂ ŞI I-A DAT INFORMAŢII DIN DOSAR

În faţa procurorilor DNA, procurorul general al PCA Ploieşti, Liviu Tudose (foto) a confirmat declaraţia unuia dintre martori spunând că îl ştie pe Ghiţă şi că „este posibil” ca în cursul anului 2013, în  perioada de confidenţialitate a cercetărilor efectuate în dosarul 465/P/2013, când erau în derulare măsuri de supraveghere tehnică, Ghiţă Sebastian Aurelian să fi venit la locuinţa sa din Păuleşti, judeţul Prahova, pentru a-i solicita furnizarea unor informaţii din dosarul instrumentat. Procurorul general al PCA Ploieşti a mai spus în faţa procurorilor DNA că „este posibil” să-l fi informat pe Ghiţă Sebastian  despre numele procurorului de caz şi al ofiţerilor delegaţi în cauză. Liviu Tudose nu mai ştie însă dacă i-a spus lui Ghiţă şi despre măsurile de supraveghere tehnică dispuse în dosar.

Procurorul general al PCA Ploieşti a spus procurorilor că Ghiţă, din toamna anului 2013, venea din ce în ce mai des la el acasă, la Păuleşti, cel mai des cu Vlad Iacobescu şi foarte rar cu Alexandru Iacobescu, solicitându-i, în mod insistent, „să-l salvez pe moşu” referindu-se la Mircea Cosma, întrucât pe măsură ce avansau cercetările în respectiva cauză, era previzibil că se va ajunge la Mircea Cosma, la acel moment fiind de notorietate faptul că societăţile agreate plăteau şefului Consiliului Judeţean Prahova comisioane pentru acordarea lucrărilor.

BOMBA DNA: PROCURORUL GENERAL TUDOSE A CONFIRMAT ŞI ÎNTÂLNIREA CU PONTA, A CONFIRMAT CĂ I S-A OFERIT ŞEFIA DLAF SAU POST LA OFICIUL PENTRU PREVENIREA ŞI COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR

Acelaşi procuror general al PCA Ploieşti, Liviu Tudose (foto) a recunoscut în faţa procurorilor DNA că la începutul lui 2014, împreună cu Sebastian Ghiţă a mers la întâlnirea cu Victor Ponta care i-a oferit o funcţie de conducere, respectiv director DLAF  sau o funcţie de execuţie în cadrul ONPCSB, propunere cu care acesta, în principiu, a fost de acord, dar care nu a mai fost materializată.
Tudose a mai spus că Sebastian Ghiţă, în discuţiile pe care le avea, folosea expresia „omul meu” în legătură cu multe persoane pe care lăsa să se înţeleagă că le controlează, în acest sens referindu-se şi la Adrian Rădulescu – fost inspector şef adjunct al IPJ Prahova, Viorel Dosaru– fost inspector şef al IPJ Prahova şi Daniel Daniel – fost şef al DGRFP Prahova.
În faţa procurorilor DNA, Liviu Tudose a spus că Viorel Dosaru, şeful IPJ Prahova este un apropiat al lui Ghiţă, fiind posibil ca acesta din urmă să-i fi spus că el l-a susţinut pe Dosaru Viorel în ocuparea funcţiei şi în menţinerea acesteia.

AL CINCILEA MARTOR a confirmat în faţa procurorilor DNA o serie de aspecte relatate de ceilalţi patru. Funcţia de şef al Departamentului pentru Luptă Antifraudă a fost oferită procurorului general Tudose Liviu Mihail pentru sprijinul informativ oferit de acesta’, arată în documente procurorii.

AU DENUNŢAT ŞI RĂZVAN ALEXE ŞI MARCEL PĂVĂLEANU

În faţa procorurilor DNA, Răzvan Alexe ( foto dreapta, în spatele lui Mircea Cosma şi Victor Ponta) a spus, prin denunţ, că în vara lui 2013, a fost informat de către administratorul CONI că procurorii fac cercetări cu privire la activitatea lor economică, prilej cu care l-a rugat ca “prin relaţiile pe care le are” să se intereseze despre ce este vorba. Aşa se face că Alexe l-a contactat pe Constantin Ispas, şeful DGA Prahova, pe care l-a rugat să afle detalii. Ca atare, Ispas printr-un subordonat, Iulian Bălănescu, a programat o întâlnire cu Alexe şi i-a zis că în urma unei discuţii pe care a avut-o cu un procuror cu funcţie de conducere în Parchetul Curţii de Apel Ploieşti, a aflat că Alexe este cercetat într-un dosar instrumentat de procurorul Mircea Negulescu. Mai mult, Ispas l-a atenţionat pe Alexe că ar putea fi urmărit de procurori. La întâlnire, Alexe a venit însoţit de Marcel Păvăleanu iar în faţa procurorilor şi Păvăleanu ( foto, în stânga) a confirmat întâlnirea şi discuţiile.
În faţa procurorilor DNA, şi alţi martori au vorbit despre alte întâlniri care vizau aflarea de informaţii şi aflarea măsurilor de supraveghere dispuse de procurori în dosarul Cosma-Alexe.

PROCURORUL CARE A INSTRUMENTAT DOSARUL COSMA- ALEXE, SUPUS LA PRESIUNI INCREDIBILE DE CĂTRE ŞEFII PARCHETULUI ŞI CAPII POLIŢIEI PRAHOVA

În paralel cu toate aceste acţiuni, se desfăşurau şi altele. Aşa se face că o depoziţie importantă în dosar a dat şi procurorul Mircea Negulescu, cel care la începutul lunii Mai 2013 s-a hotârât să declanşeze o investigaţie penală, motiv pentru care şi-a informat şefii. În acel moment, Aurelian Constantin Mihăilă (foto), arată documentele aflate la Parlament, adjunctul procurorului general PCA l-a întrebat “dacă nu ştie cine Răzvan Alexe”, şeful său afirmând că acesta este milionar în euro şi este şi mâna dreaptă a preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma.
Deşi procurorul Negulescu demarase cercetări, începuse urmărirea penală şi obţinuse de la instanţă măsuri speciale de supraveghere tehnică, în Iulie- August 2013, în timp ce se afla în biroul procurorului şef adjunct Mihăilă iar în acelaşi birou se afla şi şeful DGA-Constantin Ispas, Mihăilă l-a felicitat pe procuror în legătură cu demersurile judiciare făcute, moment în care a realizat că şi şeful DGA cunoştea aceste demersuri.

Un alt episod cu procurorul care făcea ancheta se desfăşoară în Octombrie 2013, susţin documentele. După ce luase chiar măsuri preventive în cauză, procurorul Negulescu a fost chemat de acelaşi adjunct al procurorului general, Aurelian Mihăilă (foto sus) în birou şi i-a fost solicitat să predea referatul cu propunere de arestare preventive întocmit în cauză, pe motiv că în document se afla şi un prieten de-al lui Mihăilă care lucra la una dintre firmele cercetate. Discuţia este filmată.
Datele procurorilor arată că procurorul Negulescu a predat referatul abia după ce şi l-a securizat, transformându-l în format PDF, pentru a nu putea fi modificat de şeful său. De altfel, la percheziţie, acelaşi referat predat lui Mihăilă a fost găsit în biroul şefului DGA- Constantin Ispas.
Până şi procurorul general al PCA, Liviu Tudose a recunoscut în timpul anchetei că solicitările făcute de adjunctul său, Aurelian Mihăilă erau “personale şi ilegitime”. Aspectele au fost confirmate şi de alţi martori audiaţi de procurorii DNA în dosar.

CAPII POLIŢIEI FĂCEAU PRESIUNI PE POLIŢIŞTII DELEGAŢI LA PARCHETUL CURŢII DE APEL PLOIEŞTI CA SĂ AFLE DATE DIN DOSAR

Din cauza presiunilor mari făcute pe acest caz pentru aflarea de informaţii şi, implicit dărâmarea anchetei penale, “lucrători de poliţie au fost delegaţi în mod permanent la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti”. Însă şi aşa au apărut probleme pentru că şefii Poliţiei începuseră să facă presiuni să afle informaţii pe cale ierarhică de la poliţiştii de caz, arată documentele.
Atunci procurorul geneal al PCA, Liviu Tudose, i-a chemat la Parchet pe şeful IPJ Prahova, Viorel Dosaru, pe şeful Serviciului de Investigaţii Criminale, Nicolae Zecheru şi pe şeful Serviciului de la Investigare a Fraudelor, Dobre Ştefan atrâgându-le atenţia să păstreze confidenţialitatea anchetei.
Însă, după cum se arată în documente şi-n depoziţiile date în faţa procurorilor DNA, capii Poliţiei nu s-au lăsat impresionaţi aşa uşor.
Viorel Dosaru (foto sus), şeful IPJ Prahova, a cerut poliţiştilor să-i raporteze direct despre tot ce făceau poliţiştii în anchetă, prin dispunerea unui act oficial, deşi în mod normal poliţiştii ar fi trebuit să-şi informeze doar şeful ierarhic superior, pe comisarul şef Parepa, adjunctul IPJ Prahova.
Viorel Dosaru, şeful IPJ Praova, potrivit datelor din anchetă, a continuat să ceară poliţiştilor date din dosarul Cosma- Alexe.
Mai mult, prin note emise de DGA Prahova şi semnate de Constantin Ispas, se solicitau date referitoare şi la alte lucrări penale, secrete de serviciu sau secrete de stat, prin care de fapt se urmărea accesul la alte cauze. Iar toată activitatea era coordonată de acelaşi şef al IPJ Prahova, Viorel Dosaru, prieten cu Constantin Ispas, şeful DGA.

OPERAŢIUNEA” COMPROMITEREA PRIN ORICE MIJLOACE A PROCURORULUI CARE ANCHETA CAZUL COSMA- ALEXE, CONDUSĂ DE AURELIAN MIHĂILĂ, ADJUNCTUL PROCURORULUI GENERAL AL PCA PRAHOVA. ÎN VIZOR AU FOST PROCURORUL, SOŢIA ŞI COPILUL. AU FOST FOLOSITE INCLUSIV PLÂNGERI DE LA PERSOANE CARE SUFERĂ DE SCHIZOFRENIE

Datele din speţa DNA Ploieşti arată şi cum în vara anului 2014, adjunctul procurorului general al PCA Prahova, Aurelian Mihăilă (foto), l-a chemat acasă la el pe ofiţerul BCCCO, Emanuel Saghel şi i-a dat nişte documente pretins compromiţătoare referitoare la procurorul Mircea Negulescu.

Mihăilă i-a ceut lui Saghel să-I dea documentele lui Dragoş Pătraru, în vederea publicării lor în presă. Saghel s-a dus cu ele la Pătraru acasă şi i le-a dat.
Înscrisurile, se arată în documentele DNA, s-au găsit şi la Saghel în birou atunci când procurorii DNA au făcut percheziţii pentru că acesta îşi făcuse şi fotocopii.
Documentele se refereau la declaraţii de avere, de interese, informaţii fiscale despre procuror şi soţia sa dar şi o plângere făcută împotriva procurorului Mircea Negulescu, care investiga cazul Cosma-Alexe, de către o persoană care suferă de schizofrenie paranoidă. Datele fiscale în legătură cu procurorul şi soţia acestuia au fost scoase de funcţionari ai Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Ploieşti la solicitări din partea şefilor ierarhic superiori, mai arată documentele.

Ofiţerul BCCCO, Emanuel Saghel (foto) i-a mai înmânat lui Dragoş Pătraru un înscris olograf în care era descrisă o situaţie de fapt dintr-un dosar privind pe avocatul Florentin Frantz Bernschutz.
Audiat la DNA Ploieşti, Pătraru a confirmat vizita care i-a fost făcută acasă de ofiţerul BCCCO, Emanuel Saghel, înmânarea înscrisurilor de la adjunctul procurorului general adjunct al PCA Prahova, Aurelian Mihăilă, cât şi alte înscrisuri, dar a spus că având cunoştinţă de un conflict între procurorii Aurelian Mihăilă şi Mircea Negulescu nu a publicat articole din materialele respective.
Datele din dosarul DNA arată că procurorul general adjunct, Aurelian Mihăilă era supărat că numele său apăruse în ordonanţa de clasare semnată de Lucian Papici şi îl considera pentru asta vinovat pe procurorul de caz, Mircea Negulescu.

În speţa referitoare la avocatul Florentin Frantz Bernschutz şi Elena Bernschutz, care erau investigaţi pentru infracţiunea de sustragere de sub sechestru, fusese investigat printre altele şi cum fiul procurorului Mircea Negulescu, Alin Negulescu, încheiase în 2009, un contract de vânzare cumpărare cu Bernschutz pentru o maşină Mitsubishi Pajero Sport, pe care organele fiscal puseseră sechestru asigurator. În cauză se dăduse neînceperea urmăririi penale, însă împotriva rezoluţiei organele fiscal au făcut plângere care a fost repartizată adjunctului procurorului general al PCA Prahova, Aurelian Mihăilă, care a dispus admiterea plângerii, infirmarea soluţiei şi continuarea cercetărilor.
După un an, în 2012, în cauză a fost adoptată aceeaşi rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale împotriva avocaţilor dar şi pentru băiatul procurorului Negulescu.

A DENUNŢAT ŞI SAGHEL, BCCCO PLOIEŞTI: PROCURORUL GENERAL ADJUNCT, AURELIAN MIHĂILĂ ÎNCERCA SĂ-L DISCREDITEZE PE PROCURORUL DE CAZ

Procurorii susţin că în Noiembrie 2015, ofiţer al BCCCO Ploieşti, Emanuel Saghel (foto), Răzvan Alexe şi Petre Tudor au formulat un denunţuri la DNA. Emanuel Saghel, fost şef al BCCCO Ploieşti a spus că în vara lui 2014, procurorul Aurelian Mihăilă, ca să-l discrediteze pe procurorul Mircea Negulescu, cel care instrumenta cazul Cosma- Alexe, i-ar fi dat lui Saghel, şefului BCCO înscrisuri dintr-un dosar penal ce-l privea pe avocatul Florentin Frantz Bernschutz, dar şi alte materiale pretins compromiţătoare pentru procurorul Negulescu. “Ulterior, Saghel ar fi transmis aceste înscrisuri jurnalistului Dragoş Pătraru, la acea data ziarist la publicaţia prahoveană “Alphel”, cu mesajul de a le publica, la solicitarea procurorului Aurelian Mihăilă”.
 
PE SEBASTIAN GHIŢĂ L-A DENUNŢAT ŞI AFACERISTUL CONSTRUCTOR THEODOR BERNA

În Martie 2016, la DNA Ploieşti, pe Sebastian Ghiţă l-a denunţat şi afaceristul Theodor Berna (foto). “În martie 2011, Ghiţă l-ar fi constrâns pe denunţător să-i remită o importantă sumă de bani pentru a înceta difuzarea unor materiale denigratoare la adresa societăţii SC Tehnologica Radion SRL, prin intermediul postului de televiziune Realitatea TV – deţinut de Ghiţă Sebastian Aurelian. 
Astfel, pentru realizarea scopului ilicit şi pentru a da o aparenţă de legalitate sumelor de bani ce urmau a fi încasate, Ghiţă Sebastian Aurelian l-a determinat pe denunţător ca societatea reprezentată de acesta, SC Tehnologica Radion SRL să încheie în mod fictiv cu SC Asesoft International SA - firmă la care Ghiţă Sebastian Aurelian era acţionar, contractul de prestări servicii nr. 465 din 28.03.2011, contract al cărui obiect nu a fost executat în realitate de către societatea prestatoare. În baza acestuia SC Tehnologica Radion SRL, în perioada iunie-septembrie 2011, a achitat către SC Asesoft International SA, în două tranşe, suma totală de 610.202, 96 lei, din valoarea de 500.000 euro stipulată în contract”, arată procurorii. Activitatea Realitatea TV era controlată de Sevastian Ghiţă în baza unui contract de management încheiat între Realitatea Media şi SC Asesoft International SA, reprezentată de acesta, mai spun anchetatorii în documentele aflate la Parlament.

ATACURI MEDIATICE PRIN REALITATEA TV PENTRU 500.000 DE EURO

În Martie 2011, Ghiţă s-ar fi dus la biroul lui Berna (foto) din Bucureşti şi i-ar fi precizat că dacă doreşte ca TEHNOLOGICA RADION să nu mai aibă probleme de imagine la postul de televiziune REALITATEA TV, va trebui să accepte încheierea unui contract fictiv cu SC Asesoft International SA - firmă la care Ghiţă Sebastian Aurelian era acţionar, în cadrul căruia să achite acestei societăţi suma de 500.000 euro. Sub imperiul presiunii create de Ghiţă Sebastian şi de teama ca societatea să nu-şi piardă beneficiarii, în cazul în care postul de televiziune Realitatea TV ar fi continuat atacurile mediatice, denunţătorul a acceptat propunerea lui Ghiţă Sebastain Aurelian”, se arată în documentele aflate în Parlament.

Theodor Berna a spus în faţa procurorilor că obiectul contractului nu s-a realizat în realitate, iar TEHNOLOGICA RADION nu avea nevoie de serviciile stipulate în contract. Efectul semnării contractului a fost acela că postul de televiziune REALITATEA TV a încetat atacurile mediatice denigratoare la adresa TEHNOLOGICA RADION ”, spun documentele.

ATACURILE AU FOST RELUATE PE ROMÂNIA TV

Pentru că în toamna anului 2011, Ghiţă a plecat de la postul Realitatea TV, Theodor Berna spune că a cerut angajaţilor săi să nu mai efectueze nicio plată către Asesoft iar consecinţa rezilierii contractului a fost reluarea atacurilor mediatice la adresa TEHNOLOGICA RADION, odată cu înfiinţarea postului de televiziune România TV – patronat de Ghiţă Sebastian,  într-un cerc restrâns de persoane acesta afirmând că,  dacă Berna Theodor nu rezilia acel contract rămânea nr. 1 pe piaţa construcţiilor.
Berna a mai spus procurorilor DNA că Sebastian Ghiţă a exercitat presiuni şi influenţe la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi al conducerii ANAF, în legătură cu dosarul penal care era în curs de instrumentare la unitatea de parchet menţionată şi în cadrul căruia denunţătorul a fost arestat ulterior.
Iar despre acestea, în faţa procurorilor DNA au mai vorbit ÎNCĂ TREI MARTORI.

SEBASTIAN GHIŢĂ A FOST DENUNŢAT ŞI DE ŞEFUL SERVICIULUI RUTIER PRAHOVA

În Martie 2016, şi şeful Serviciului Rutier Prahova l-a denunţat în faţa procurorilor DNA pe Sebastian Ghiţă. El a depus la DNA un suport optic cu o înregistrare video captată de pe aparatul radar din data de 22.07.2012,  privind auto marca Mercedes cu nr. PH – 99 – ASG, precum şi alte documente.
“În data de 22.07.2012, împuternicitul la comanda Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Prahova, comisarul şef DOSARU VIOREL, la solicitarea numitului GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN a intervenit pe lângă lucrătorii de poliţie rutieră din cadrul Biroului DN1 pentru ca acestuia să nu-i fie întocmit dosar penal pentru conducerea fără drept a unui autoturism pe drumurile publice, în condiţiile în care, având dreptul de a conduce suspendat în acea perioadă de către IJP Constanţa,  a fost oprit de către lucrătorii de poliţie rutieră, la data respectivă, pe motiv că se deplasa pe raza com. Bărcăneşti, jud. Prahova, cu viteză peste limita legal admisă în localitate, conducând un autoturism proprietatea SC ASESOFT INTERNAŢIONAL.
Pentru a da o aparentă legalitate de rezolvare a situaţiei în care se afla GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN, comisarul şef DOSARU VIOREL a dispus lucrătorilor de poliţie rutieră din subordinea sa să nu încheie procesul verbal de constatare a abaterilor săvârşite (conducere fără drept a unui autoturism pe drumurile publice, respectiv depăşirea limitei de viteză legal admisă în localitate), ci să aplice procedura specifică situaţiei în care conducătorul auto nu a putut fi oprit, mai exact, de a transmite ulterior  societăţii comerciale, proprietară a autoturismului condus de GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN, o solicitare în urma căreia conducerea societăţii să transmită organului de poliţie datele de identificare ale persoanei care, la data de 22.07.2012, a condus autoturismul surprins de aparatul radar că a depăşit viteza legal admisă în localitate, lucru care s-a şi pus în practică.
Denunţătorul precizează că DOSARU VIOREL a intervenit la subordonaţii săi pentru a nu lua măsurile legale faţă de GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN întrucât acesta l-a recomandat şi susţinut în mediul politic pentru a fi numit în funcţia de împuternicit la comanda Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Prahova, iar ulterior, după ce acesta  a devenit  deputat  în Parlamentul României, ca urmare a alegerilor generale de la finele anului 2012, i-a acordat  sprijin ofiţerului de poliţie în vederea titularizării sale în funcţia respectivă”, se arată în documentele aflate la Parlament.

DNA: GHIŢĂ, PERICOL SOCIAL RIDICAT PENTRU ORDINEA PUBLICĂ 

Gravitatea faptelor rezidă în natura infracţiunilor comise - infracţiuni de corupţie şi asimilate acestora, infracțiuni contra siguranței circulației pe drumurile publice, în calitaţile persoanelor implicate în mecanismul infracţional prezentat, valoarea sumei care face obiectul infracţiunii de şantaj, modailitatea în care se negociază funcţii deosebit de importante care urmează să fie ocupate şi pentru care intervenţiile s-au făcut inclusiv la primul ministru al României, modul şi circumstanţele de comitere reflectând o preocupare constantă din partea inculpatului de a derula activităţi infracţionale de orice natură.
Privind prin prisma calităţii subiectului activ, apreciem că, funcţia deţinută de inculpat, deputat în Parlamentul României, potențează gradul de pericol social pentru ordinea publică”, arată procurorii în documentele aflate la Parlament.
Importanţa valorilor sociale ce au fost vătămate prin activităţile întreprinse de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian este în strânsă legătură cu impactul negativ pe care îl au acestea asupra cetăţenilor pentru care, modalitatea abuzivă de a-şi folosi funcţia de demnitate publică deţinută şi obţinută în urma votului dat de ei, de către un înalt demnitar al statului faţă de care nu s-ar dispune o măsură privativă de libertate, are ca şi consecință directă, scăderea încrederii în autorităţile statului, inducându-se treptat în conştientul colectiv ideea că persoanele cu funcţii importante, care comit ilegalităţi scapă de rigoarea şi aplicarea legilor şi a măsurilor coercitive corespunzătoare gradului de pericol social al faptelor comise.
Deputatul GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN, folosindu-se de încrederea acordată prezumat de statul român în exercitarea cu onestitate şi cinste a unei înalte demnităţi publice cum este cea de parlamentar – ales al cetăţenilor români, a săvârşit mai multe infracţiuni, dovedindu-şi astfel dispreţul făţiş faţă de legi, faţă de colectivitatea reprezentată în Parlament şi cetăţenii care l-au ales, faţă de instituţiile statului. (...) Modalitatea concretă de săvârşire a activităţilor infracţionale de către deputatul GHIȚĂ SEBASTIAN AURELIAN–  inclusiv, folosirea constantă de poziţia sa publică pentru a obţine materiale necuvenite, întinderea activităţii infracţionale probate în prezentul dosar de urmărire penală, relevă un grad de pericol social ridicat, care este apt a determina în rândul opiniei publice o reacţie negativă.(...)
Perceperea de către opinia publică a unei reacţii ezitante din partea autorităţilor statului în raport de gravitarea infracţiunilor săvârşite de către deputatul GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN, ar conduce la ideea că în societatea românească există persoane mai presus de lege, ceea ce ar accentua sentimentul de decredibilizare a instituţiilor statului de drept în rândul opiniei publice şi de insecuritate a cetăţenilor, care nu s-ar mai simţi protejaţi eficient de astfel de manifestări antisociale”, susţin procurorii în documente.

Dosarul aflat la Parlament conţine 5 denunţuri, declaraţiile a nu mai puţin de 35 de martori, inclusiv martori cu identiate protejată, declaraţiile procurorului general al PCA Prahova care a recunoscut discuţiile şi întâlnirile cu Sebastian Ghiţă şi cuprinde înscrisuri, rapoarte de constatare criminalistică, adrese de la diferite instituţii, rechizitorii, alte înscrisuri cu relevanţă probatorie, contracte, procese verbale, situaţii documente, fişe, ordine de plată, articole de presă, diverse declaraţii, înscrisuri de la Registrul Comerţului, înscrisuri ridicate de la Asesoft, suporturi optice, rapoarte, procese verbale, fişe de evidenţă auto, adrese, procese verbale, adrese IPJ şi ale Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor. 

În dosar, judecătorii Curţii Supreme de Justiţie au aprobat vineri, pe 25 Martie 2016:
- arestarea pentru 30 de zile a lui Mihail Tudose, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, pentru folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi luare de mită
- arestarea pentru 30 de zile a lui Aurelian Mihăilă, procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, pentru două infracţiuni de folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi cercetare abuzivă
- arestarea pentru 30 de zile a lui Viorel Dosaru, şef al IPJ Prahova, pentru folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, luare de mită, trafic de influenţă şi favorizarea făptuitorului
- arestarea pentru 30 de zile a lui Constantin Ispas, şef DGA Prahova, pentru folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi trafic de influenţă.

Acesta este al patrulea dosar penal deschis de DNA Ploieşti pe numele deputatului Sebastian Ghiţă.
Pe 17 Februarie 2015, deputatul Sebastian Ghiţă a fost pus sub urmărire penală şi sub control judiciar sub aspectul săvârşirii infracţiunii de sprijinire a unui grup infracţional organizat în dosarul Mircea Cosma.
Pe 25 Iunie 2015, deputatul Sebastian Ghiţă a fost pus sub urmărire penală şi sub control judiciar pentru săvârşirea infracţiunii de sprijinire a unui grup infracţional organizat în dosarul Herţanu.
Pe 29 Iulie 2015, deputatul Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată de DNA Ploieşti pentru date de mită, spălare de bani şi instigare la abuz în serviciu având drept consecinţă obţinrea pentru altul a unui folos necuvenit în dosarul Iulian Bădescu.


Dosarul a fost clasat prin ordonanţă, care conţine multe date din acesata, pe 1 Aprilie 2014 , pe motiv că “faptele nu există”, ( click ordonanţă clasare Papicide procurorul şef şerviciu de la acea vreme Lucian Papici (foto), judecătorii Curţii Supreme de Justiţie au aprobat redeschiderea urmăririi penale pe 26 Februarie 2016 cerută de procurorul şef adjunct al DNA prin ordonanţă la 9 Februarie 2016, iar în prezent cauza este instrumentată de procurorul şef serviciu al Serviciului Teritorial Ploieşti al DNA, Lucian Onea.

P.S. 
Procurorii DNA au trimis miercuri, 23 Martie 2016, Camerei Deputaţilor încuviinţarea reţinerii şi arestării deputatului Ghiţă, (click anunţ DNA)
Miercuri seară, 23 Martie 2016, procurorii i-au reţinut pe Liviu Tudose, Mihăilă Constantin, Constantin Ispas şi Viorel Dosaru în acelaşi dosar ( click anunţ DNA în privinţa celor patru). 
Miercuri după amiază, 23 Martie 2016, cererea în privinţa deputatului Ghiţă a ajuns la Camera Deputaţilor (click ştire cererea DNA a ajuns la Parlament). 
Joi, 24 Martie 2016, Comisia Juridică a anunţat calendarul în privinţa cererii procurorilor ( click anunţ comisia juridică).
Joi, 24 Martie 2016,  începând cu ora 15.00,  judecătorii Curţii Supreme au analizat cererea de arestare în privinţa celor patru iar vineri au admis cererea de arestare ( click Curtea Supremă). 
Vineri, 25 Martie 2016, în jurul prânzului deputatul Ghiţă a consultat dosarul său aflat la Comisia Juridică ( click declaraţie deputat după deschiderea şi consultarea dosarului) .
Vineri, 25 Martie 2016, începând cu ora 17.00, apar primele detalii în presă despre faptul că numele fostului premier V.Ponta apare în dosar, că s-au oferit funcţii, că martorii au confirmat asta şi alte detalii, lucru reflectat de toată media. ( click aici şi aici).